Author's posts
RECTIFICĂRI ŞI CONTRIBUŢII ETIMOLOGICE (III)
(III)* DUMITRU LOŞONŢI** AZGĂURÍ. „Azgăuri = când te uiţi unde nu-ţi fierbe oala” este o formă verbală comunicată din Răşinari SB (CHEST. I 142/47). Nu e cunoscută de dicţionare. A rezultat prin proteza lui a la a zgăuri, variantă a lui a zgăura ‘a se holba; a fixa cu privirea fără un anumit scop’, ‘(în …
CÂTEVA NOTE LEXICALE
ALIN-MIHAI GHERMAN* Păstrat în trei copii manuscrise din secolul al XVIII-lea[1], textul Istoria oștirii ce s-au făcut asupra Moreii în anul 7223 [1715] a fost editat de Nicolae Iorga ca un important document românesc cu referire la istoria universală[2]. Bogăția lexicului de origine turcă și neogreacă a atras atenția lingviștilor, multe din cuvinte fiind incluse …
RARITĂŢI LEXICALE ÎN HRONOGRAF DEN ÎNCEPUTUL LUMII (MS. 3517 CCA 1658–1661)
RARITĂŢI LEXICALE ÎN HRONOGRAF DEN ÎNCEPUTUL LUMII (MS. 3517 CCA 1658–1661) – ANALIZĂ ÎN VEDEREA LUCRULUI LA DICŢIONARUL LIMBII ROMÂNE ŞI LA DICŢIONARUL ETIMOLOGIC AL LIMBII ROMÂNE, REDACTATE SUB EGIDA ACADEMIEI ROMÂNE (LITERA B) MIOARA DRAGOMIR* Continuăm seria articolelor care a debutat în 2019 cu analiza cuvintelor cu litera A[1] excerptate din manuscrisul 3517 (608 …
CÂTEVA PRECIZĂRI ASUPRA COMENTARIILOR METALINGVISTICE ÎN NALR
ROZALIA COLCIAR* Lingvistica ultimelor decenii situează rezultatele cercetării dialectale între reprezentarea idiomului și cea a vorbirii, ancheta dialectală fiind privită drept „o formă specială de comunicare” (Dumistrăcel et al. 1997: 46) ce reflectă nu numai competența „idiomatică” a subiectului, ci și pe cea „expresivă” (Coșeriu 1992–1993: 22), respectiv capacitatea acestuia de a structura „«discursuri» în …
SCRISORI ȘI INTRODUCERI SEMNATE DE RESPONDENȚII LA CESTIONARUL LINGUISTIC AL LUI B.P. HASDEU
ASTRID CAMBOSE* În anul 2016, cu proiectul realizării unei ediții critice integrale a răspunsurilor manuscrise la chestionarul lingvistic al lui B.P. Hasdeu, îl contactam prin e-mail pe fostul meu profesor de la Universitatea din București Mircea Anghelescu, adresându-i rugămintea de a participa, în calitate de specialist în varii aspecte literare ale secolului al XIX-lea, la …
OMAGIU LUI STELIAN DUMISTRĂCEL: JURNALUL DE ANCHETĂ DIALECTALĂ CA PARATEXT
[1] LUMINIŢA BOTOŞINEANU*, ANA-MARIA MINUŢ** Momentul zero, paratextul literar De la studiul fundamental din 1987 al lui Gérard Genette (Seuils) şi până în prezent, importanţa fenomenologiei paratextuale a fost convingător demonstrată, din multiple perspective: hermeneutică, stilistică, semiotică, pragmatică. Studiile consacrate paratextului privilegiază constant arta literară, fără a ignora, însă, total, alte forme ale manifestării artistice …
DRUMURI BUNE! O NOUĂ TRADIŢIE DISCURSIVĂ?
CRISTINA BLEORȚU* Introducere[1] Cu ocazia acestui număr dedicat lingvistului Stelian Dumistrăcel, care s-a interesat de vorbirea reală (Dumistrăcel et al. 1997, printre alte studii), am decis să oferim un studiu legat de o inovație lingvistică: apariția urării drumuri bune! în limba română. Aceasta, destul de puțin studiată, prezintă un mare interes pentru studiul variației și …
EDITAREA TEXTELOR DIALECTALE FOLOSIND TRANSCRIEREA FONETICĂ SPECIFICĂ LIMBII ROMÂNE
[1] SILVIU-IOAN BEJINARIU*, RAMONA LUCA**, VASILE APOPEI**, FLORIN IFTENE* Introducere Această lucrare este un omagiu dedicat Domnului Profesor Stelian-Traian Dumistrăcel și în același timp un rezultat al colaborării cu colectivul din care a făcut parte. Sunt prezentate cele mai importante provocări întâlnite şi soluțiile adoptate pe parcursul unei cooperări interdisciplinare inițiate în urmă cu mai …
UN JUNIMIST AROMÂN: IOAN CARAGIANI
NISTOR BARDU* Cei mai cunoscuți memorialiști ai „Junimii” din perioada ei de glorie, George Panu (Amintiri de la „Junimea” din Iași, 1901–1906) și Iacob Negruzzi (Amintiri din „Junimea”, 1921), îl evocă pe junimistul Ioan Caragiani mai cu seamă în ipostaza lui de „anecdotist” pitoresc și exotic. George Panu își amintește că ședințele „Junimii” din perioada …
STELIAN DUMISTRĂCEL – OMUL, CERCETĂTORUL, PROFESORUL
REMUS ZĂSTROIU* În septembrie 1963, cu nerăbdare și cu emoție, intram în holul casei din Iași, strada Karl Marx (astăzi, strada Lascăr Catargi), numărul 15, clădire în care se afla sediul Centrului de Lingvistică, Istorie literară și Folclor (viitorul Institut). La secretariat, împreună cu cele două secretare, se afla și un tânăr cam de vârsta …