Profil, impact, structură
Ca structură, „Anuarul de lingvistică și istorie literară” a păstrat (până la editarea seriilor paralele, în anii ’80) rubricile consacrate ale publicaţiei pe care a continuat-o (vezi supra). S-au adăugat, dat fiind specificul contribuţiilor publicate, rubricile Note şi documente (în alte formulări, Note, documente şi comentarii, Contribuţii documentare), bogat reprezentată prin materiale cu caracter de informaţie ştiinţifică, şi Discuţii, abordând diverse probleme filologice controversate; din 1976 (t. XXV) este introdusă, în cadrul Cronicii, secţiunea Cărţi şi reviste primite la redacţie, reflectând circulaţia naţională şi internaţională a revistei, prin schimburile de publicaţii cu aproape o sută de institute similare, universităţi şi biblioteci din ţară şi din străinătate.
Rubrici sau secţiuni speciale au fost dedicate unor evenimente de anvergură naţională, ca de exemplu: 100 de ani de la Proclamarea Independenţei (Scriitorii români şi Independenţa; t. XXVI), Eminesciana (la împlinirea a 100 de ani de la publicarea Luceafărului şi a Doinei, t. XXIX B), Centenar Eminescu–Creangă (t. XXXII B); Centenar Lucian Blaga, Ion Barbu (t. XXXIV/l994–1995 B), Eugeniu Coșeriu, 90 de ani de la naștere (LI/2011), Centenar G. Ivănescu (LIII/2013). Subsumate aceluiaşi program, sunt de citat articole sau studii omagiale (la aniversări ori post-mortem) dedicate unor importante personalităţi ale domeniului: Al. Dima (t. XVI şi XXVII), Emil Petrovici (t. XIX), Theofil Simenschy (t. XIX şi XXXIII A), Vasile Bogrea (t. XXV), Iorgu Iordan (t. XXVI), N.I. Popa (t. XXVI şi XXXIV-XXXVIII), Petru Caraman (t. XXVI şi XXVII), Ştefan Cuciureanu (t. XXXI A), G. Ivănescu (t. XXXI A şi XXXIII A), Ariton Vraciu (t. XXXI A şi XXXIII A), Alexandru Philippide (t. XXXIII A), Artur Gorovei, Ion Taloş (t. XXXIV/l994–1995 B), Constantin Ciopraga (t. XXXIV–XXXVIII), Eugeniu Coşeriu (t. XLIV–XLVI), Ion Gheţie (t. XLIV–XLVI). Toate aceste contribuţii (în unele cazuri însoţite de lista de lucrări ale personalităţilor omagiate) se constituie într-un fond documentar şi bibliografic util pentru orice cercetător filolog şi care îşi poate găsi locul oricând într-o bibliografie generală de filologie românească pentru secolul al XX-lea.
Domeniile tematice cărora li se circumscriu contribuţiile publicate în „Anuar” sunt cele anunţate pe coperta a treia a fiecărui tom (lingvistică generală, istoria limbii române, gramatică, dialectologie, stilistică, filologie română, istorie literară românească şi universală, teorie şi critică literară, folcloristică), o recomandare mai detaliată şi sugestivă în acest sens oferind sumarul tomurilor revistei, prin însăşi formularea titlurilor de rubrici în perioada 1981–1993, pentru seriile paralele A. Lingvistică şi B. Istorie literară (în afara tematicii deja menţionate, vezi, de exemplu, şi: teoria limbii, istoria lingvisticii, istoria limbii literare, lexicologie, onomastică, poetică, ortoepie şi ortografie, sociolingvistică, literatura şi şcoala, etnologie ş.a.).
În ansamblul colecţiei acestei reviste, un loc aparte revine unor volume de relevanţă tematică în plan naţional sau european, care îmbogăţesc, totodată, cu multe nume de marcă, lista de autori din alte centre academice şi universitare din ţară ori din afara graniţelor ţării: Lucrările Colocviului naţional „Dicţionarele literare şi locul lor în cadrul culturii româneşti contemporane” – Iaşi, 7–8 decembrie 1979 (t. XXVII), Lucrările celui de-al III‑lea Simpozion naţional de dialectologie – Iaşi, 5–6 octombrie 1984 (t. XXX A), Lucrările Simpozionului germano-român „Valori ale literaturii germane în România/Der Stellenwert der deutschen Literatur in Rumänien” – Iaşi, 20–24 septembrie 1992 (t. XXXIII B), Simpozionul B. Fundoianu – Benjamin Fondane, Iaşi, 7–8 octombrie 1994 (t. XXXIV/1994–1995 B) sau Lucrările Colocviului internaţional „Eugeniu Coşeriu – 90 de ani de la naştere”, Iaşi–Bălţi, 27–29 iulie 2011 (t. LI/2011; coordonator: Eugen Munteanu; redactori: Luminiţa Botoşineanu, Doina Hreapcă, Ioana Repciuc). Un volum de excelenţă în acest cadru este, fără îndoială, cel apărut ca supliment la tomul XXXIII/l992–1993 A (dar şi în extras), care cuprinde Prelegerile şi conferinţele lui Eugeniu Coşeriu (Iaşi, 1992–1993), prin publicarea cărora a fost înlesnită aprofundarea ideilor şi principiilor lingvistice ale marelui savant, fără cunoaşterea cărora nu se mai poate face astăzi lingvistică, nicăieri în lume.
Ca dovadă a impactului pe care revista noastră îl are asupra domeniului, colecția „Anuarului de lingvistică şi istorie literară” este inclusă, sub sigla ALIL, în lista de lucrări din bibliografia Dicţionarului limbii române al Academiei. Consultarea „Anuarului de lingvistică şi istorie literară” se face cu ușurință, întrucât arhiva este disponibilă, în format integral, pe site-ul publicației (http://alil.academiaromana-is.ro/), dar, chiar în în absența acestui instrument prețios, accesul la informația cuprinsă în paginile revistei este facilitată de câteva instrumente tehnice, elaborate în cadrul redacţiei: sumare generale ale revistei au fost publicate în fasc. 2/1963, pentru etapa SCŞt, şi în t. XXV, pentru perioada 1964–1973 din ALIL; au mai apărut: Indicele de cuvinte, baze şi afixe pentru tomurile XV–XXX/1964–1985 (cf. t. XXXII A) şi Indicele generale care însoţesc t. XXXI A, t. XXXII A şi t. XXXIII A.
Autorii noștri
Comparativ cu etapa „Studii şi cercetări ştiinţifice” (SCŞt, Filologie), ponderea mare a colaborărilor la „Anuar” aparţine cercetătorilor din colectivele (departamentele) de lexicologie-lexicografie, dialectologie şi toponimie (alcătuind sectorul de lingvistică), istorie literară şi folclor (alcătuind sectorul de istorie literară) de la Centrul de Lingvistică, Istorie Literară şi Folclor (din 1990, Institutul de Filologie Română „A. Philippide” al Filialei Iaşi a Academiei Române. Colaboratori constanţi ai „Anuarului”, aceştia au publicat numeroase studii, articole, note şi comentarii, valorificând rezultate ale activităţii de cercetare ştiinţifică în cadrul temelor departamentale de profil cuprinse în programele academice naţionale (Dicţionarul limbii române – DLR, Noul Atlas lingvistic român, pe regiuni. Moldova şi Bucovina, Tezaurul toponimic al României. Moldova, Dicţionarul literaturii române de la origini până la 1900, Arhiva de folclor a Moldovei şi Bucovinei – AFMB) sau pentru diverse teme individuale, respectiv pentru tezele de doctorat, acoperind alte domenii şi zone ale cercetării (printre care neologismele limbii române în perioada 1760–1860, terminologii profesionale, influenţa limbii literare asupra graiurilor populare, principii ale lexicografiei toponimice, antroponimie, istoria presei periodice româneşti, arii folclorice în Moldova –Valea Şomuzului Mare, colinda şi balada în Moldova şi multe altele).
În mod special trebuie menţionată publicarea în paginile „Anuarului” a unor contribuţii privind o importantă operă de colaborare ştiinţifică internaţională – Atlas Linguarum Europae (ALE), din Comitetul naţional român angajat în realizarea diverselor faze (elaborare sau interpretare) ale acestui proiect de anvergură făcând parte şi doi lingvişti ieşeni, Vasile Arvinte şi Stelian Dumistrăcel, care au semnat două din aceste contribuţii (în t. XXVI şi XXVII), un al treilea studiu (apărut în t. XXXII A) aparţinând apreciaţilor lingvişti dialectologi Boris Cazacu şi N. Saramandu (Bucureşti).
Revista a fost şi este deschisă constant şi în mod generos şi colaboratorilor externi, printre autori regăsindu-se, în primul rând, universitari de la toate catedrele Facultăţii de Filologie (de Litere) de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi sau cunoscuţi cercetători ieşeni din alte domenii umaniste, mai ales istorici (C. Angelescu, C. Turcu, Al. Zub, I. Caproşu, Ştefan Gorovei, Gh. Buzatu ş.a.). Au dat prestigiu ştiinţific publicaţiei specialişti ai domeniilor filologice din ţară (Iorgu Iordan, Adrian Marino, Ovidiu Bîrlea, Ion Taloş, Luiza Seche, Boris Cazacu, Nicolae Saramandu, Magdalena Vulpe, Vasile D. Ţâra, Vasile Frăţilă, Doina Grecu, I. Mării, Rodica Orza, D. Loşonţi, Valentin Ţurlan), precum şi din străinătate (Klaus Steinke, K.‑H. Schroeder, Hans Robert Jauss, Rudolf Windisch, Jean-Louis Courriol, Zhang Yushu).
Publicare și distribuție
„Anuarul” este publicat de Editura Academiei Române, București. Revista apare în format tipărit și în format electronic (on-line).
Din totalul tirajului, un număr de 40 de exemplare ajung la redacția revistei, care le distribuie în primul rând autorilor, apoi revistelor și instituțiilor partenere din țară și din străinătate. Expedierea se face prin poștă, din fondurile Institutului de Filologie Română „A. Philippide”. Restul tirajului este gestionat de Editura Academiei Române, care se ocupă de distribuția revistei în librării și biblioteci, publicația fiind inclusă în depozitul legal al mai multor biblioteci naționale și universitare, printre care se numără Biblioteca Națională a României (https://aleph.bibnat.ro/F/UDNYMD4DH5JNALX1A91RV52GSMYQI9GFC8GV8R34E52NV8H5EE-11837?func=full-set-set&set_number=041320&set_entry=000001&format=002 ), Biblioteca Academiei Române, București (http://aleph23.biblacad.ro:8991/F/P2BLR9URAI7J7IAQ5BQ4TA9I9Q5K5LAHLQV4H1NP4AI14XYBPC-66508?func=full-set-set&set_number=013989&set_entry=000025&format=999), Biblioteca Centrală Universitară „M. Eminescu”, Iași (http://193.231.13.10:8991/F/S541S8TEAJGDL38J1JLCLF1CNI3V72G7LE72DLYFBXKCGLH8VQ-16376?func=item-global&doc_library=BCU01&doc_number=000285150&year=&volume=&sub_library=BCU), Biblioteca digitală a BCU Iași (http://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/477), Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”, Cluj Napoca (http://aleph.bcucluj.ro:8991/F/166EFCK2PUF5L7R8PJ2ET7KTBLYHLA4613ABIPJHL7GB435B6X-13689?func=find-b&REQUEST=Anuar+de+lingvistica+si+istorie+literara&x=47&y=10&find_code=WTI&ADJACENT=N ) ș.a.
Recenzii critice
În paginile revistei promovăm spiritul adevărului științific și o intransigență mereu ponderată și elegantă, fapt care se remarcă fie și dacă avem în vedere doar dimensiunile recenziilor (care ating uneori chiar și 12 pagini), dar rezultă și din poziția tranșantă și fermă pe care o adoptă majoritatea autorilor față de obiectul prezentării lor. În afara recenziilor (incluse în secțiunea Critică și bibliografie, numită, din 2011, Recenzii și prezentări de cărți și reviste), notele și comentariile cuprinse în rubrica omonimă au același profil și sunt rezultatul aceleiași detașări obiective, diferența față de recenziile propriu-zise este dată în general de abordarea mai detaliată și de dimensiunile mai mari.